/* */

Slănic Moldova, de la istorie la modernism

Dacă vorbim despre tradiții, e important de știut că acestea fac parte din istoria localității Slănic Moldova, despre care o să vă vorbesc în cele ce urmează.

Primele mențiuni despre Slănic Moldova

Se găsesc în hristovul dat de Constantin Cehan Racoviță, în 1 ianuarie 1757. 

Ulterior, este dăruită Epitropiei spitalului Sf. Spiridon din Iași, urmând ca, în anul 1801 să fie arendată de către serdarul Mihalache Spiridon, boier de seama şi slujitor al curţii domneşti, care era şi cãmãraş de ocnã, adicã administrator al salinelor de la Ocnã.

Parcul central
Parcul central

În anul 1885 scriitorul Wilhem de Kotzebue își petrece vara în Slănic și reușește să adune mărturii cu privire la descoperirea primelor izvoare minerale de pe Valea Slănicului.

Descoperirea izvoarelor minerale din Slănic Moldova

În anul 1885 scriitorul Wilhem de Kotzebue își petrece vara în Slănic și reușește să adune mărturii cu privire la descoperirea primelor izvoare minerale de pe Valea Slănicului.

Toate acestea, conduc către Mihalache Spiridon, care, fiind la vânătoare, în anul 1801, descoperă un izvor ce ieșea din stâncă, lăsând o urmă gălbuie către cursul său, râul.

Izvoarele reci
Izvoarele reci

La acele vremuri, Valea Slănicului era doar o pădure deasă și nelocuită de nimeni. Altfel că serdarului îi fusese la îndemână să marcheze locul în care se află izvorul.

Discutând cu alți cunoscuți, concluzionează că apa este minerală și că e tămăduitoare în tratarea anumitor afecțiuni, conform descoperirilor din alte țări.

El este cel care descoperă și izvorul numărul doi, deosebit la gust de cel dintâi.

Izvoarele calde
Izvoarele calde

Între anii 1804-1807, elimină copacii și sparge stâncile din calea a ceea ce s-a dovedit a fi ulterior izvoarele nr. 3, 4 și 5.

În scurtă vreme, descoperirea izvoarelor ia amploare și ajunge la urechile întregii Moldove. 

Așa se face că, în anul 1808, Spiridon solicită domnitorului Scarlat Callimachi, strămutarea pe valea Slănicului a 12 familii de țărani, dintre cei care lucrau la ocenele de sare.

Scopul pe care îl urmărea era de a îngriji izvoarele și de a oferi sprijin celor ce urmau să vină la cure de tratament.

Primele construcții la Slănic Moldova

În anul 1810 construiește și o bisericuță, ce își avea temelia în apropierea izvoarelor.

În lucrarea Monografia Slanicului, scrisă între 1930-1934 de către Cleopatra Tăutu se menționează despre apariția primilor bolnavi în Slănic, în anul 1812.

Dezvoltarea Slănicului a continuat prin ridicarea primelor case din bârne, în 1816 și a 40 de camere pentru bolnavi, în 1820.

Până în anul 1836, Ioniță Sandu Sturza și Mihail Sturza aduc alți coloniști, ajungându-se la un total de 50.

Mihalache Spiridon este obligat să ofere încăperi fără a solicita nicio remunerare celor cu afecțiuni și fără posibilități financiare.

La rândul său, serdarul îl obligă pe cel care era răspunzător de băi să construiască șase camere pentru bolnavii sărmani.

Alee pe lângă râul Slănic
Alee pe lângă râul Slănic
Apariția primelor sate de pe Valea Slănicului

Apariția primelor sate – Cerdac și Satul Nou – au loc odată cu înmulțirea numărului de țărani ce lasă în urmă Valea Oituzului și împrejurimile, pentru a-și face o viață nouă pe Valea Slănicului.

Altfel că, în anul 1840 Feredeiele Slănicului, denumirea stațiunii, este desenată pentru prima dată pe harta țării.

Stațiunea ajunge să cunoască o dezvoltare semnificativă odată cu schimbarea administrației. Episcopia Sf. Spiridon preia pădurile din jur (800 de fălci), izvoarele minerale, băile, precum a fost dorința fostului proprietar, Constantin Cehan Racoviță, înainte de sfârșitul vieții sale.

Construirea drumului către izvoare, în dreptul izvorului Sf. Spiridon
Construirea drumului către izvoare, în dreptul izvorului Sf. Spiridon

Protomedicul dr. Ludwg Steege este primul care pune laolaltă analizele realizate de către farmaciștii Zotta și Abrahamfi și chimiștii Schennel și Th. Stenner.

Astfel că dă către cunoașterea populației un studiu complet al izvoarelor, anterior comparate cu ape ale altor stațiuni europene:

Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud.

Amploarea pe care o ia fenomenul apelor curative conferă denumirea de “Regele Slănicului” izvorului nr. 3.

Acesta este premiat alături de izvoarele nr. 1 și nr. 4 cu medalia de argint la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurt pe Main.

Ulterior, primește medalia de aur la Expoziţia din Viena, în 1833.

Centrul stațiunii
Centrul stațiunii
Stațiunea este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligominerale.

Deși hristovul domnesc menționa imposibilitatea înstrăinării proprietăților Eforiei spitalelor, în 1884 întră în vigoare legea ce prevede vinderea unei părți din terenurile particularilor pentru a se construi vile confortabile.

Viitori proprietari aveau la dispoziție un termen de maxim 3 ani.

Așa se face că, în 1887 începe sistematizarea stațiunii.

Vechile case sunt mutate în partea de jos a localității, făcându-se astfel loc unui superb parc, imens, cu alei frumoase, arbori ornamentali și arbuști din diferite soiuri.

Izvorul nr. 1
Izvorul nr. 1

De asemenea, în apropierea parcului se construiește o seră, unde erau plantate semințe pentru creșterea propriilor flori.

Primelor hoteluri au fost finalizate între 1887 și 1912. Acestea poartă denumirea de Hotel Racoviță, Zimbru, Pufu, Cerbu, Nemira, Dobru și Central.

Unele dintre ele încă mai sunt cunoscute și mai poartă denumirile, chiar și în prezent.

Hotelul Dobru
Hotelul Dobru
Hotelul „Palas”
Hotelul „Palas”
Hotelul Cerbu
Hotelul Cerbu
Hotelul Puf
Hotelul Puf

O altă construcție, cea mai impozantă și remarcabilă pentru Slănic Moldova, emblema actuală a stațiunii, Casino-ul este cel ce a fost ridicat în aceeași perioadă.

Acesta avea în componență o sală de teatru, de concert și bal, o sală pentru curele de tratament, și celebrul „Inhalator”. Pentru acesta din urmă, se apelează la specialiști din Munchen.

La construcția edificiilor, vestiții meșteri, constructori, zidari italieni folosesc piatra din carierele de pe Valea Slănicului.

De asemenea, se construiesc podețe și poduri peste apa pârâului proaspăt regularizat, amenajat și îndiguit.

Râul Slănic și muntele Dobru în dreptul hotelului „Racoviță”
Râul Slănic și muntele Dobru în dreptul hotelului „Racoviță”

Astfel că turiștii veniți în localitate au posibilitatea de a face plimbări către Cascadă.

Dezvoltarea bazei de tratament

Se introduc cele mai performante instalații pentru băi, pulverizanți și inhalații și se aduc specialiști și aparatură din străinătate. De asemenea, oamenii au acces la fântână cu apă de băut și la electricitate, prin uzina electrică.

În anul 1888 este dată în folosință linia de cale ferată Adjud-Târgu Ocna și în 1890 șoseaua Târgu Ocna- Slănic Moldova și alte patru poduri de fier peste râul Slănicului.

Renumele de Perla Moldovei, ce se menține și în ziua de astăzi este dobândit ca urmare a numeroaselor certificări.

Între anii 1894 și 1900 sunt prezentate apele izvoarelor la diferite expoziții intenaționale de balneologie. Acestea sunt premiate, din nou, la București și Paris cu medalia de aur.

Astfel, stațiunea putea sta alături de alte numeroase stațiuni balneoclimaterice moderne străine.

Slanic Moldova

Efectele Primului Război asupra Văii Slănicului

Vremuri tulburi se abat asupra Slănicului între anii 1916-1918. Primul Război Mondial aduce laolaltă trupe austro-ungare și germane, în încercarea de a-și croi drum către inima Moldovei, prin Târgu Ocna – Adjud – Mărășești.

Numeroase atacuri au avut loc peste munții Cerbu și Pufu, lăsând în urma lor ruinele instalațiilor balneare, ale vilelor și hotelurilor construite cu mare trudă.

Viitorul parc, la acea vreme ocupat de primii coloniști
Viitorul parc, la acea vreme ocupat de primii coloniști

Târziu, în anul 1948, odată cu naționalizarea stațiunilor balneoclimaterice, Slănic Moldova câștigă teren construirea unor noi clădiri și reparații sau reamenajări la vilele existente.

De asemenea, este racordată la sistemul național energetic. Sanatoriul medical balnear este dotat cu instalații moderne, lumină fluorescentă și becuri cu vapori de mercur și o policlinică medicală balneară dotată și cu un punct de primiri urgențe.

Anul 1964 și marile realizări pentru Valea Slănicului

Montarea releului de televiziune și construirea unui mare complex comercial, ce are în dotarea sa ateliere meșteșugărești.

Vilele Scurtu și Pandrea
Vilele Scurtu și Pandrea

În aceași perioadă, se fac lucrări de modernizare și captare a izvoarelor minerale precum și la amenajarea unei mofete.

Sanatoriul Salina – Târgu Ocna

Își deschide porțile în grota salinei de la Târgu Ocna, ce avea ca scop tratarea afecțiunilor bronho-astmatice. La salină, se putea ajunge prin intermediul liniei de autobuze creată între stațiune și Târgu Ocna.

Scările după izvorul nr. 1
Scările după izvorul nr. 1

Ulterior, la Slănic Moldova se ridică numeroase clădiri în stil modern. Altfel, Slănic Moldova devine un centru modern de tratament hidromineral științific. Începând cu anul 1974, stațiunea devine de interes internațional.

În ultima parte a anilor 1980 stațiunea a găzduit anual 75.000 de turiști și pacienți, față de nivelul anilor 1960 cu 30.000 de oameni, devenind o stațiune de tratament hidromineral cu caracter permanent.

În 1971 a fost construit hotelul „Perla”, fiind cel mai mare hotel din stațiune cu o capacitate de 174 de locuri.

Hotelul Racoviță după război
Hotelul Racoviță după război
Hotelul Racoviță reparat
Hotelul Racoviță reparat

Acesta este dotat cu două restaurante, bar, salon de recepție, microbază de tratament, cabinete de consultații de balneologie și geriatrie.

În anul 1987 a fost inaugurat Complexul turistic „Cerdac”, care cuprindea un restaurant, grup gospodăresc și spații de cazare.

Carol I la Slănic (1891)
Carol I la Slănic (1891)
Hotelul Racoviță înainte de război
Hotelul Racoviță înainte de război
Complexul Balnear Racoviță
Complexul Balnear Racoviță
Izvoarele minerale Slănic Moldova
Izvoarele minerale Slănic Moldova
Izvorul 1

Caracterizare chimică: Apa sulfuroasă, sodică, clorurată, carbo-gazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cura Internă
Afecţiuni gastrice: gastroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al ficatului.
Afecţiuni hepatobiliare: colecistita cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică.
Boli metabolice: gută, obezitate, dislipidemii.
Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

Izvorul 1-bis

Caracterizare chimică: Apă slab sulfuroasa, borică, carbo-gazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cura internă
Afecţiuni gastrice, colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele după ficat operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, guta), stări alergice.

Izvorul 3

Numit “Regele Izvoarelor Minerale” din Slănic Moldova.
Caracterizare chimică:
Apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă
Indicaţii terapeutice: Cură internă
Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.
Afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii rebele)

Izvorul 5

Caracterizare chimică:
Apa oligominerală, feruginoasă, carbo-gazoasă şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură externă
Inflamaţii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi.

Izvorul 6

Caracterizare chimică:
Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură Internă
Concentraţie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenţă, după investigaţii atente.
Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 8

Caracterizare chimică:
Apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă
Măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric.
Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 10

Caracterizare chimică:
Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă
Concentraţie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenţă după investigaţii atente.
Gastrite cronice, hipoacide, însotite de constipatie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 14

Caracterizare chimică: Apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă.
Indicaţii terapeutice: Cură Internă
Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.
Afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii).
Se recomandă bolnavilor cu anemie feriprivă şi celor care nu suportă sulful.

Izvorul 15

Caracterizare chimică: Apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă.
Indicaţii terapeutice: Cură Internă
Afecţiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme.
Apa de electie pentru vârstnici cu afecţiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

Izvorul Ciuget

Apa unică în ţară.
Caracterizare chimică: Apă alcalină, slab clorurată, carbo-gazoasă şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură Internă
Boli hepatobiliare (influenţează căile biliare şi funcţia ficatului), hepatice cronice (chiar lent evolutive), diabet, gută, litiaze renale.

Izvorul Sonda 2

Caracterizare chimică: Apă alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură Internă
Afecţiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite), afecţiuni hepatice.
Precauţii terapeutice la: debilităţi, nevrotici şi la cei proaspăt operaţi de stomac şi ficat.

Localitatea de reședință a orașului este stațiune cu sezon permanent cu o climă intramontană-depresionară temperată.

poezie

Vă invit să descoperiți evenimentele desfășurate la Slănic Moldova, în acest articol pe care l-am scris: Slănic Moldova, simbol al artei și culturii.

Gânduri bune!

*Surse: Primăria Slănic Moldova, In Context, Maraton Legendele Nemirei, Dan Dima, wikipedia.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Continutul este protejat !!